„Ruperea abuzivă a logodnei - între teorie și practică” publicat în Revista de Dreptul Familiei numărul 2/2021, Editura Universul Juridic

Autori - LUNGU Lucian, LUPU Paula Alina

        Rezumat: studiul analizează formele juridice pe care le îmbracă darurile oferite de logodnici unul altuia, precum și cele care le-au fost oferite de terțe persoane, subliniind, regimul lor juridic, dar și implicațiile practice. De asemenea, au fost evidențiate caracteristicile principale ale darurilor obișnuite, precum și criteriile de delimitare față de darurile ce pot face obiectul unei acțiuni în restituire.

        Studiul analizează totodată și instituția răspunderii civile delictuale pentru ruperea abuzivă a logodnei, teoria abuzului de drept, precum și sintagma de „rupere abuzivă”, sub ambele sale modalități legislative prevăzute de alin. (1)-(2) ale art. 269 C. civ., respectiv denunțarea abuzivă a logodnei și determinarea culpabilă a ruperii acesteia.

        În fine, au fost identificate numeroase ipoteze practice, prin intermediul cărora autorii au evidențiat deosebirile dintre denunțarea abuzivă a logodnei și determinarea culpabilă a ruperii logodnei,  fiind propuse, în sprijinul teoreticienilor și al practicienilor, o serie de concepte originale de înțelegere și interpretare.

Cuprins
- Introducere
- Natura juridică a logodnei
- Delimitări dintre logodnă și concubinaj
- Consecințele juridice ale ruperii logodnei
- Elemente de conținut ale dreptului la restituirea darurilor (conceptul de daruri obișnuite, sarcina probei)
- Răspunderea pentru ruperea abuzivă a logodnei (noțiunea de rupere abuzivă a logodnei; denunțarea culpabilă a logodnei; determinarea culpabilă a ruperii logodnei)
- Concluzii

 

Ruperea abuziva a logodnei. Raspunderea civila in cazul ruperii logodnei. Restituirea darurilor in cazul ruperii logodnei

 

„(...) ruperea abuzivă a logodnei nu vizează doar fapta sau faptele prin care partea şi-a anunţat intenţia de renunţare la angajament (valabil inclusiv în cazul în care aceasta s-a manifestat printr-o faptă omisivă, respectiv dispariţia inopinată din viaţa celuilalt, lăsându-l pe acesta din urmă să conchidă cu privire la faptul că a survenit ruptura, precum şi în cazul producerii acesteia printr-o faptă comisivă, cum ar fi părăsirea acestuia, în mod direct, dar refuzând să ofere vreo explicaţie), ci şi contextul sau cadrul în care are loc ruptura, toate aceste împrejurări constituind elemente pe care instanţa de judecată trebuie să le valorifice la analiza caracterului abuziv al faptei imputate pârâtului”.

Autori: LUNGU Lucian, LUPU Paula Alina, „Ruperea logodnei - intre teorie si practica” publicat in Revista de Dreptul Familiei nr. 2/2021, Editura Universul Juridic

Articolul a fost publicat în Revista de Dreptul Familiei nr. 2/2021, care este disponibilă la adresa https://www.ujmag.ro/reviste/revista-de-dreptul-familiei/revista-de-dreptul-familiei-nr-2-2021/?ref=pagina_https://www.ujmag.ro/cautare

Autoritate părintească exclusivă. Ordonanță președințială. Atitudinea pasivă a părintelui

 Soluția de exercitare a autorității părintești exclusive dispusă pe calea ordonanței președințiale. Atitudinea pasivă a părintelui

Decizia disponibilă la următoarea adresă: https://www.juridice.ro/761128/judecatoria-iasi-autoritate-parinteasca-exclusiva-ordonanta-presedintiala-atitudinea-pasiva-a-parintelui.html

Nimic nu justifică violența în familie!⚠️🛑

Cel mai des întâlnite forme de violență sunt cea fizică, verbală și psihologică, acestea fiind interzise prin Legea 217/2003. Victima violenței domestice poate solicita următoarele măsuri de protecție:

Evacuarea temporară a agresorului (chiar dacă el este proprietarul imobilului);

dreptului de folosință astfel încât să nu intre în contact cu victima;

Reintegrarea victimei în locuință;

Obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime față de victimă, membrii familiei, locul de muncă sau unitatea de învățământ:

Interdicția pentru agresor de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate;

Interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic;

Încredințarea copiilor sau stabilirea locuinței acestora;

În afară de aceste măsuri, instanța poate dispune OBLIGAREA agresorului la CONSILIERE PSIHOLOGICĂ și poate dispune sau recomanda internarea medicală.

          

Important! Victima care nu are o locuință poate beneficia de sprijin din partea autorităților locale, prin cazarea în centrele de protecție a victimelor violenței.

Avocat Paula Alina Lupu, Baroul Iași

Tel. 0755795608

Extras din Revista de Dreptul familiei nr. 1/2021

„(...) se face confuzie între imposibilitatea de muncă şi imposibilitatea de a se întreţine din muncă, prima conducând, într-adevăr, la vechea terminologie, şi anume la incapacitatea de muncă, dar, în lumina considerentelor sus-arătate şi având în vedere împrejurarea că o persoană poate să nu se afle în nevoie, deşi s-ar putea afla în imposibilitatea de a obţine venituri prin mijloace proprii, în interpretarea art. 524 C. civ., urmează a se considera că sunt incidente două condiţii, şi nu una singură, dedusă din cea de-a doua. Ca urmare, apreciem că, prin modificarea amintită, raţiunea legiuitorului a fost aceea de a extinde noţiunea imposibilităţii de a se întreţine (faţă de vechea reglementare care avea în vedere resursele dobândite prin mijloace proprii), incluzând, în prezent, toate acele situaţii în care, prin mijloace proprii, dar şi indirecte sau independente de acţiunile sale, creditorul nu ar avea posibilitatea de a-şi asigura propria întreţinere.”

Paula Alina LUPU, „Obligaţia de întreţinere a copilului major. Analiza condiţiilor referitoare la persoana creditorului şi o privire specială asupra noţiunii de „stare de nevoie”, (2021) 1 Revista de Dreptul Familiei 225, pp. 240-241

https://www.ujmag.ro/.../revista-de-dreptul-familiei-nr-1...

#RDF #RevistaDeDreptulFamiliei #Intretinere #StareDeNevoie