marți, 30 august 2016
Lipsa acordului parintelui la adoptie
Conditii pentru instituirea plasamentului. Minor neglijat
Neplata pensiei de intretinere. Infractiunea de abandon de familie
Ce obligații are părintele care pleacă la muncă în străinătate? Delegarea parentala
Ulterior, are loc procedura delegării parentale care presupune confirmarea persoanei în întreţinerea căreia va rămâne copilul și se efectuează de către instanţa de tutelă (judecătorie) în conformitate cu art. 104 și urm. din Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.
Pastrarea legaturilor cu minorul de catre parintele privat de libertate
Refuzul parintelui de a-si da acordul pentru iesirea din tara a minorului. Ordonanta presedintiala
Lipsa acordului parintelui pentru iesirea din tara a minorului. Ordonanta presedintiala. Conditii
Evacuarea fostului sot din imobil pana la solutionarea cererii de partaj. Comportament agresiv
Casatoria minorului cu autorizarea instantei de tutela
Vârsta matrimonială
(1) Căsătoria se poate încheia dacă viitorii soţi au împlinit vârsta de 18 ani.
(2) Pentru motive temeinice, minorul care a împlinit vârsta de 16 ani se poate căsători în temeiul unui aviz medical, cu încuviinţarea părinţilor săi sau, după caz, a tutorelui şi cu autorizarea instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie minorul îşi are domiciliul. În cazul în care unul dintre părinţi refuză să încuviinţeze căsătoria, instanţa de tutelă hotărăşte şi asupra acestei divergenţe, având în vedere interesul superior al copilului.
foto: http://stlaurence.org/holy-matrimony
Adoptia majorului
speta preluata de pe: http://portal.just.ro/118/Lists/Jurisprudenta/DispForm.aspx?ID=478&ContentTypeId=0x010017854362C029DA4EB7A0C1650A0C0651
foto: http://caffeinatedmama.net/mama-blog/adoption-meets-postpartum-depression/
Statutul juridic al copiilor din afara casatoriei - legislatie
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
Art. 1
Romania adera la Conventia europeana asupra statutului juridic al copiilor nascuti in afara casatoriei, incheiata la Strasbourg la 15 octombrie 1975.
Art. 2
In conformitate cu dispozitiile art. 1 din conventie, Ministerul Justitiei va notifica secretarului general al Consiliului Europei masurile luate pentru a asigura conformitatea legislatiei romane cu dispozitiile conventiei.
Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 11 iunie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
PRESEDINTELE SENATUI
academician ALEXANDRU BiRLADEANU
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 8 septembrie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
MARTIAN DAN
CONVENTIA EUROPEANA asupra statutului juridic al copiilor nascuti in afara casatoriei*)
(Strasbourg, 15 octombrie 1975)
-----------------
*) Traducere
Statele membre ale Consiliului Europei, semnatare ale prezentei conventii,
considerind ca menirea Consiliului Europei este de a infaptui o uniune mai strinsa intre membrii sai, intre altele inlesnind adoptarea unor reguli comune in domeniul juridic,
constatind ca intr-un mare numar de state membre s-au realizat sau se intreprind eforturi in vederea imbunatatirii statutului juridic al copiilor nascuti in afara casatoriei micsorind deosebirile intre statutul juridic al acestor copii si cel al copiilor nascuti din casatorie, aceste deosebiri defavorizind pe cel dintii pe plan juridic si social,
considerind ca in acest domeniu, inca mai exista ample nepotriviri in dreptul statelor membre,
convinse ca trebuie imbunatatita conditia copiilor nascuti in afara casatoriei si ca stabilirea unor anumite reguli comune privind statutul lor juridic ar inlesni infaptuirea acestui obiectiv si ar contribui, in acelasi timp, la armonizarea legislatiilor in acest domeniu al statelor membre,
considerind totusi ca este necesar sa se stabileasca etape progresive pentru acele state care apreciaza a nu fi in masura sa adopte de indata unele dintre regulile prezentei conventii,
au convenit dupa cum urmeaza:
Art. 1
Fiecare parte contractanta se angajeaza sa asigure conformitatea legislatiei sale cu dispozitiile prezentei conventii si sa notifice secretarului general al Consiliului Europei masurile luate in acest scop.
Art. 2
Filiatia fata de mama a tuturor copiilor nascuti in afara casatoriei este stabilita prin singur faptul nasterii copilului.
Art. 3
Filiatia fata de tata a tuturor copiilor nascuti in afara casatoriei poate fi constatata sau stabilita prin recunoastere voluntara sau prin hotarire judecatoreasca.
Art. 4
Recunoasterea voluntara a paternitatii nu poate forma obiectul unei opozitii sau contestatii, cind aceste proceduri sint prevazute prin legislatia interna, decit in cazul in care persoana care vrea sa recunoasca sau care a recunoscut copilul nu este, biologic, tatal sau.
Art. 5
In actiunile referitoare la filiatia fata de tata, probele stiintifice apte sa stabileasca sau sa inlature paternitatea, urmeaza a fi incuviintate.
Art. 6
1. Tatal si mama unui copil nascut in afara casatoriei au aceeasi obligatie de intretinere fata de acest copil ca cea care exista fata de copilul nascut din casatorie.
2. Cind obligatia de intretinere a unui copil nascut din casatorie incumba unor anumiti membri ai familiei tatalui sau a mamei, copilul nascut in afara casatoriei beneficiaza, de asemenea, de aceasta obligatie.
Art. 7
1. Cind filiatia unui copil nascut in afara casatoriei este stabilita fata de cei doi parinti, exercitarea drepturilor parintesti nu poate fi de drept atribuita numai tatalui.
2. Exercitarea drepturilor parintesti urmeaza sa poata fi transferata; cazurile de transfer sint supuse legislatiei interne.
Art. 8
Cind tatal sau mama unui copil nascut in afara casatoriei nu are exercitiul drepturilor parintesti ori al dreptului privind incredintarea copilului, acest parinte poate obtine un drept de vizitare in cazurile indreptatite.
Art. 9
Drepturile copilului nascut in afara casatoriei la succesiunea tatalui si mamei sale si a membrilor familiilor lor sint aceleasi ca si cind s-ar fi nascut din casatorie.
Art. 10
Casatoria tatalui si mamei unui copil nascut in afara casatoriei confera acestui copil statutul juridic al unui copil nascut din casatorie.
Art. 11
1. Prezenta conventie este deschisa semnarii statelor membre ale Consiliului Europei. Ea va fi ratificata, acceptata sau aprobata. Instrumentele de ratificare, acceptare sau aprobare vor fi depuse pe linga secretarul general al Consiliului Europei.
2. Conventia va intra in vigoare dupa 3 luni de la data depunerii celui de-al treilea instrument de ratificare, acceptare sau aprobare.
3. Ea va intra in vigoare, fata de orice stat semnatar care o va ratifica, accepta sau incuviinta ulterior, dupa 3 luni de la data depunerii instrumentului sau de ratificare, acceptare sau aprobare.
Art. 12
1. Dupa intrarea in vigoare a prezentei conventii, Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei va putea invita orice stat nemembru al consiliului sa adere la prezenta conventie.
2. Aderarea se va efectua prin depunerea, pe linga secretarul general al Consiliului Europei, a unui instrument de aderare care va produce efect dupa 3 luni de la data depunerii sale.
Art. 13
1. Orice stat poate, in momentul semnarii sau in momentul depunerii instrumentului de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, sa desemneze teritoriul sau teritoriile carora li se va aplica prezenta conventie.
2. Orice stat poate, in momentul depunerii instrumentului sau de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare ori in orice alt moment urmator, sa extinda aplicarea prezentei conventii, prin declaratie adresata secretarului general al Consiliului Europei, la orice alt teritoriu desemnat in declaratie si caruia ii asigura relatiile internationale sau pentru care este abilitat sa stipuleze.
3. Orice declaratie facuta in temeiul paragrafului precedent va putea fi retrasa, in ceea ce priveste orice teritoriu desemnat in aceasta declaratie, in conditiile prevazute de art. 15 al prezentei conventii.
Art. 14
1. Orice stat poate, in momentul semnarii sau in momentul depunerii instrumentului sau de ratificare, acceptare, aprobare ori aderare sau cind va face o declaratie potrivit paragrafului 2 din art. 13 al prezentei conventii, sa formuleze cel mult trei rezerve cu privire la dispozitiile art. 2-10 ale acesteia.
Rezerve cu caracter general nu sint admise; fiecare rezerva nu se poate purta decit asupra unei dispozitii.
2. Fiecare rezerva va produce efecte timp de cinci ani cu incepere de la intrarea in vigoare a prezentei conventii fata de partea luata in considerare. Ea va putea fi reinnoita pentru perioade succesive de cite cinci ani, prin mijlocirea unei declaratii adresate inainte de expirarea fiecarei perioade secretarului general al Consiliului Europei.
3. Orice parte contractanta poate retrage, in total sau in parte, o rezerva formulata de ea in temeiul paragrafelor precedente prin mijlocirea unei declaratii adresate secretarului general al Consiliului Europei si care urmeaza sa produca efecte de la data primirii sale.
Art. 15
1. Orice parte contractanta va putea, in ceea ce o priveste, sa denunte prezenta conventie, adresind o notificare secretarului general al Consiliului Europei.
2. Denuntarea va produce efecte dupa sase luni de la data primirii notificarii de catre secretarul general.
Art. 16
Secretarul general al Consiliului Europei va notifica statelor membre ale consiliului si oricarui stat care a aderat la prezenta conventie:
a) orice semnare;
b) depunerea oricarui instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare;
c) orice data de intrare in vigoare a prezentei conventii, potrivit art. 11;
d) orice notificare primita in aplicarea dispozitiilor art. 1;
e) orice declaratie primita in aplicarea paragrafelor 2 si 3 ale art. 13;
f) orice rezerva formulata in aplicarea dispozitiilor paragrafului 1 al art. 14;
g) reinnoirea oricarei rezerve efectuate in aplicarea paragrafului 2 al art. 14;
h) retragerea oricarei rezerve efectuate in aplicarea paragrafului 3 al art. 14;
i) orice notificare primita in aplicarea art. 15 si data la care denuntarea va produce efecte.
Drept pentru care, subsemnatii, legal imputerniciti, au semnat prezenta conventie.
Intocmita la Strasbourg la 15 octombrie 1975, in limbile franceza si engleza, ambele texte avind aceeasi valabilitate, intr un singur exemplar, care se va depune in arhivele Consiliului Europei. Secretarul general al Consiliului Europei o va comunica in copie certificata conform fiecaruia dintre statele semnatare si care adera.
(preluat de pe http://www.legex.ro/Legea-101-1992-2925.aspx)
duminică, 21 august 2016
Despre ordinele de protectie. Ieşencele se adresează tot mai des instanţelor de judecată pentru a se proteja de soţii sau rudele violente * în ultimii ani, astfel de cereri au atins un nivel incredibil * până acum, în 2016 a fost înregistrată o creştere cu 50% a acestui tip de acţiuni, faţă de anul trecut
Ieşencele se adresează tot mai des instanţelor de judecată pentru a se proteja de soţii sau rudele violente * în ultimii ani, astfel de cereri au atins un nivel incredibil * până acum, în 2016 a fost înregistrată o creştere cu 50% a acestui tip de acţiuni, faţă de anul trecut
Tot mai multe femei din Iaşi se adresează instanţelor de judecată pentru a fi protejate de soţii sau rudele violente. Până acum, în 2016, la Judecătoria Iaşi au fost înregistrate 60 de astfel de solicitări (12 pe lună), mai multe cu 50% decât anul trecut. Conform datelor statistice, în 2015 au fost înregistrate opt asemenea dosare pe lună.
În 2014 au fost depuse la Judecătorie 90 de dosare de acest tip (şapte pe lună), în creştere cu 40% faţă de 2013, când au fost înregistrate 64 de astfel de cauze. În 2012 au fost înregistrate doar 42 de dosare (3,5 pe lună), mai puţine cu 20% decât în următorul an.
„Într-adevăr, numărul cererilor pentru emiterea unui ordin de protecție a crescut în ultimii doi-trei ani, iar, din practică, pot să vă spun că, cel mai adesea, victimele provin din mediul rural, din familii care au ca singură sursă de venit alocația de stat pentru copii, agresiunile fiind repetate și având loc aproape de fiecare dată pe fondul consumului de alcool sau al crizelor de gelozie. Din păcate, de multe ori, victimele violenței în familie îndură tratamentul agresiv din cauză că nu au mijloace financiare pentru a-și găsi o locuință în care să plece cu copiii și speră, totodată, că agresorul se va schimba. De regulă, limita este dată de momentul în care agresorul devine violent și cu copiii, moment în care mama se adresează Poliției sau asistentului social din cadrul Primăriei“, a declarat avocata Paula Alina Lupu.
Violenţa le aduce la judecător
Ordinul de protecţie pentru victimele violenţei în familie a fost emis în urmă cu câţiva ani. Conform legislaţiei, persoanele agresate fizic de către un membru al familiei pot cere instanţei emiterea unui ordin de protecţie. Cererile în acest sens sunt judecate în regim de urgenţă.
Potrivit actului normativ, cererile se judecă în camera de consiliu, participarea procurorului fiind obligatorie.
„Orice persoană a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei poate solicita instanţei să emită un ordin de protecţie prin care să se dipună, în mod provizoriu, pentru maximum şase luni, una sau mai multe obligaţii ori interdicţii“, se menţionează în lege.
Concret, prin ordinul de protecţie se pot dispune următoarele măsuri: evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate; reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor, în locuinţa familiei; limitarea dreptului de folosinţă al agresorului numai asupra unei părţi a locuinţei comune (când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima); obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de copiii acesteia sau faţă de alte rude ale acesteia ori faţă de resedinţa, locul de muncă sau unitatea de învaţământ a persoanei protejate; interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic; interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima; obligarea agresorului de a preda Poliţiei armele deţinute; încredinţarea copiilor minori sau stabilirea resedinţei acestora.
„În Iași există centre pentru protecția femeilor victime ale violenței și adăposturi care pot prelua temporar aceste persoane împreună cu copiii și unde pot beneficia de consiliere psihologică, precum și de îndrumare pentru cererea unui ordin de proecție sau formularea de plângeri penale. Din informațiile mele, aceste centre colaborează cu diverse societăți care le pot asigura un loc de muncă victimelor, astfel încât acestea să își poată asigura cele necesare traiului în perioada în care beneficiază de măsuri de protecție, dar și ulterior, pentru a nu mai fi nevoite să se întoarcă în locuința agresorului“, a adăugat Paula Alina Lupu.
A încălcat ordinul
Pe data de 31 mai 2016, Judecatoria Iaşi a înaintat către Postul de Poliţie Andrieşeni un ordin de protecţie privind un bărbat de 53 de ani, din comuna Andrieşeni, ordin ce a fost pus în executare de îndată, prin evacuarea bărbatului şi atenţionarea acestuia de a nu se apropia la mai puţin de 50 de metri de reclamantă şi locuinţa acesteia.
Totuşi, individul a încălcat prevederile ordinului de protecţie prin pătrunderea în curtea locuinţei femeii, fiind necesară intervenţia poliţiştilor pentru îndepărtarea acestuia. În cauză a fost întocmit un dosar penal pentru neexecutarea sancţiunilor penale.
„Având în vedere că măsurile luate în cadrul ordinului de protecţie sunt temporare, pe o durată de cel mult 6 luni, victimele pot formula şi plângeri penale pentru infracţiunile de lovire sau pentru vătămare corporală, în acest fel putându-se lua măsuri reale de coerciţie faţă de agresor pe termen lung“, a încheiat Paula Alina Lupu.
Ciprian NEDELCU
miercuri, 16 martie 2016
Evacuarea coproprietarului din imobil pana la solutionarea partajului. Ordonanta presedintiala
foto: http://www.stoppingrepossessionuk.com/eviction.html
Casatoria minorului. Autorizarea instantei de tutela
Vârsta matrimonială
(1) Căsătoria se poate încheia dacă viitorii soţi au împlinit vârsta de 18 ani.
(2) Pentru motive temeinice, minorul care a împlinit vârsta de 16 ani se poate căsători în temeiul unui aviz medical, cu încuviinţarea părinţilor săi sau, după caz, a tutorelui şi cu autorizarea instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie minorul îşi are domiciliul. În cazul în care unul dintre părinţi refuză să încuviinţeze căsătoria, instanţa de tutelă hotărăşte şi asupra acestei divergenţe, având în vedere interesul superior al copilului.
"Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de... petenţii TRE (asistată de ocrotitorii legali TE şi TD) şi RC au solicitat instanţei autorizarea căsătoriei lor.
În motivare, au învederat, în esenţă, că petenta TRE urmează a împlini 18 ani peste cateva luni, dar este însărcinată în 22 săptămâni.
Cererea a fost fundamentată în drept indicându-se art. 272 alin 2 Cod civil
În probaţiune au fost depuse înscrisuri.
În şedinţa din 5.03.2014 instanţa a luat declaraţie numiţilor TD şi TE(fila 25), exprimându-şi acordul cu privire la încheierea căsătoriei fetei lor cu numitul RC.
De asemenea, instanţa a procedat la luarea unei declaraţii şi numitului RC (fila 26 ds) acesta manifestându-şi voinţa în sensul de a se căsători cu minora TRE.
În speţă, instanţa reţine că minora are împlinită vârsta de 17 ani şi potrivit adeverinţei medicale eliberată de medicul de familie, în data de 11.02.2014, petenta este însărcinată în luna a cincea.
Conform declaraţiei mamei minorei, atât ea cât şi soţul său sunt de acord cu încheierea căsătoriei. Totodată, petentul RC îşi manifestă dorinţa de a întemeia o familie împreună cu minora TRE.
Faţă de aceste aspecte, instanţa reţine că sunt motive temeinice pentru autorizarea căsătoriei acesteia.
Faţă de cele expuse, reţinând temeinicia cererii, instanţa o va admite şi va autoriza încheierea căsătoriei minorei TRE, cu CNP, cu petentul RC.
speta: http://portal.just.ro/193/Lists/Jurisprudenta/DispForm.aspx?ID=121&ContentTypeId=0x010017854362C029DA4EB7A0C1650A0C0651
foto: http://stlaurence.org/holy-matrimony
Adoptia majorului - practica judiciara
O persoana majora poate fi adoptata daca a fost crescuta in timpul minoritatii de catre persoana care doreste sa o adopte. (art. 455 alin. 2 Cod civil)
speta preluata de pe: http://portal.just.ro/118/Lists/Jurisprudenta/DispForm.aspx?ID=478&ContentTypeId=0x010017854362C029DA4EB7A0C1650A0C0651
foto: http://caffeinatedmama.net/mama-blog/adoption-meets-postpartum-depression/
Părintele este obligat să plătească cu prioritate pensia de întreținere, lăsând în plan secund celelalte datorii. Infractiunea de abandon de familie.
Nu în ultimul rând instanţa reţine că susţinerea inculpatului în sensul că a fost diagnosticat cu ulcer duodenal nu poate fi reţinută în condiţiile în care această boală nu este una care să atragă o incapacitate de muncă."
(Tribunalul Iași, speță preluată de pe http://portal.just.ro/99/Lists/Jurisprudenta/DispForm.aspx?ID=241)
Avocat Paula-Alina Lupu, Baroul Iași
Tel. 0755.795.608
luni, 22 februarie 2016
Deplasarea copiilor minori in strainatate
Legea 248/2005 privind regimul liberei circulatii a cetatenilor romani in strainatate
luni, 15 februarie 2016
Dreptul bunicilor de a vizita minorul
In vederea asigurarii inapoierii minorului la locuinta sa la terminarea perioadei de vizita, instanta de judecata poate dispune una sau mai multe masuri cu caracter asiguratoriu sau garantii precum: amenda pe zi de intarziere, depunerea actului de identitate la o institutie anume desemnata de catre instanta pe durata vizitei, precum si depunerea unei garantii reale sau personale de catre persoana care urmeaza sa preia copilul.In astfel de cauze este obligatorie ascultarea de catre instanta de judecata a minorului care a implinit varsta de 10 ani, dar poate si ascultat si minorul sub 10 ani daca instanta considera necesar.
duminică, 24 ianuarie 2016
Schimbarea numelui de familie sau a prenumelui pe cale administrativa
- numele este format din expresii indecente, ridicole ori transformat prin traducere sau în alt mod;
- când prenumele purtat este specific sexului opus;
- când persoana în cauză a folosit în mod permanent, în exercitarea profesiei, numele pe care dorește să îl obțină;
- când persoana în cauză are un nume de familie sau prenume format din mai multe cuvinte și dorește schimbarea acestuia;
- când persoana în cauză poartă un nume de proveniență străină și dorește să poarte un nume românesc;
- în cazul schimbării sexului prin hotărâre judecătorească;
- când părinții au divorțat, iar copiii încredințați părintelui ce a revenit la numele anterior căsătoriei, doresc să poarte numele acestuia.
1. Prealabil depunerii cererii, se va publica în Monitorul Oficial intenția de schimbare a numelui, iar orice persoană interesată are dreptul face opoziție în termen de 30 de zile de la publicare. Cererea care vizează schimbarea numelui format din expresii indecente sau ridicole, poate fi exceptată de la publicarea în Monitorul Oficial cu aprobarea conducătorilor Consiliului Județean.
2. După publicarea cererii în Monitorul Oficial și expirarea termenului de formulare a opozițiilor, se adresează Serviciului de Stare Civilă o cerere la care se anexează:
- copii legalizate de pe certificatele de stare civilă
- actul de identitate
- cazier fiscal,
- cazier judiciar,
- declarație notarială de consimțământ în situația în care schimbarea numelui privește doar pe unul dintre soți sau pe copilul minor
- declarație de notorietate în cazul persoanei care a folosit în mod obișnuit un al nume decât cel din actele de stare civilă;
- un exemplar al Monitorului Oficial în care a fost publicată cererea
- taxe de timbru în valoare de 15 lei si 50 lei
- alte acte pe care solicitantul le consideră utile în susținerea cererii.
3. Serviciul de Stare civilă înaintează cererea împreună cu documentația aferentă Serviciului Public Județean de Evidență a Populației, care trebuie să o soluționeze în termen de 60 de zile de la primire.
Practic, întreaga procedură durează aproximativ 3 luni, incluzând perioada de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial în care se pot formula opoziții.
Legislație aplicabilă:
- Ordonanţa Guvernului nr. 41/ 2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice;
- Legea nr. 119/ 1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată şi actualizată;
- Hotărârea Guvernului nr. 64/ 2011, pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă;
- Codul civil, Legea nr. 287/ 2009, republicată.