Recunoașterea contractului de muncă ce nu a fost încheiat
în formă scrisă, chiar și în situația în care acesta a încetat înainte de
sesizarea instanței
Prin sentinţa civilă nr. 1707/2015, Tribunalul Iaşi a constatat existența raporturilor de muncă desfășurate de reclamantă, a obligat pârâta la plata către reclamantă a salariului aferent acestei perioade și la plata către stat a contribuțiilor aferente acestei perioade.
De asemenea, a dispus plata unei despăgubiri egale cu indemnizația de maternitate pentru copilul în vârstă de până la 2 ani și daune morale în cuantum de 3500 euro.
În apărare, pârâta a
susținut, în esență, că reclamanta nu a fost angajată, ci doar a efectuat
activități de familiarizare cu copiii, fără a pune în discuție contractul de
muncă întrucât aceasta avea calificare de educator, nu de învățătoare.
Soluția instanței:
Instanța a constatat existența raporturilor de muncă și, dat fiind faptul că nu s-a putut stabili cu exactitate programul de lucru, a aplicat prezumția de program integral și salariul minim pe economie. De asemenea, a obligat pârâta la plata către stat a contribuțiilor aferentei perioadei în care s-a derulat raportul de muncă și plata unei despăgubiri egale cu indemnizația de creștere a copilului în vârstă de până la 2 ani.
De asemenea, din împrejurarea
că pârâta a oferit reclamantei facilitatea de a o înscrie la școală pe fiica sa
fără plata taxelor, facilitate care se oferă doar angajaților, s-a reținut că pârâta a creat
reclamantei reprezentarea faptului că între părți există un contract de muncă.
Instanţa reţine că reclamanta a fost victima unei acţiuni de captaţie din partea pârâtei, reclamantei creându-i-se convingerea că este angajată cu forme legale prin acţiunile pârâtei ce au constat în prezentarea reclamantei în public ca învăţătoare la pârâtă, primirea fetiţei reclamantei la grădiniţă fără perceperea de taxă de şcolarizare, confecţionarea pe măsură şi încredinţarea unei uniforme de învăţătoare la pârâtă.
Martorii audiaţi din partea pârâtei au încercat să dea o semnificaţie minoră şi chiar ludică faptului prezentării în public al reclamantei îmbrăcată în uniforma şcolii pârâte, uniformă identică cu cea purtată de directoarea şcolii şi celelalte angajate.
Instanţa va reţine că prezentarea în public a reclamantei în uniforma Şcolii ... reprezenta prin ea însăşi o situaţie de natură a crea reclamantei şi publicului convingerea angajării reclamantei la pârâtă, situaţie care, adăugată la celelalte anterior enumerate, creau cel puţin aparenţa în septembrie 2013 a unui statut juridic al reclamantei de angajat la pârâtă, aparenţă ce ar fi putut fi înlăturată doar prin acte scrise şi manifestări publice neechivoce.
Instanţa va da aplicaţie deplină prevederilor anterior citate ale art. 1359C.civil, care ocroteşte chiar şi aparenţa dreptului şi va constata că fapta pârâtei de a induce reclamantei convingerea că este angajată şi menţinerea în această stare o perioadă îndelungată de timp reprezintă o faptă ilicită deosebit de gravă.
*Curtea de Apel Iași a respins apelul pârâtei și a menținut
sentința
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu