Într-un ARTICOL ANTERIOR, am vorbit despre persoanele care au drept la moștenire (vocație succesorală). Pe scurt, nora, ginerele, cumnatul, etc. (care au calitate de afini, respectiv rude prin alianță) și nici concubinul nu au drept la moștenire!
Prealabil, se impune să arătăm că ne referim la moștenirea legală (cea care devine incidentă dacă defunctul nu a dispus de bunurile sale prin testament).
Potrivit legii române, au drept la moștenire soțul supraviețuitor și rudele defunctului într-o anumită ordine. Astfel, legea cheamă la moștenire doar rudele de sânge și pe soț, nu și afinii. Astfel, nora sau ginerele nu au drept la moștenirea socrilor și nici invers, socrii nu au drept la moștenirea nurorii sau a ginerelui.
Totodată, copilul vitreg nu are drept la moștenirea soțului părintelui său firesc. A nu se confunda cu adopția, caz în care copilul, deși nu este rudă de sânge, urmează a dobândi toate drepturile filiației naturale și, implicit dreptul la moștenire.
De asemenea, concubinul nu are drept la moștenire (indiferent cât de mare a fost durata traiului împreună). În mod eronat, clienții consideră uneori că, urmare a trecerii unei perioade de 10 ani de concubinaj au drept „la bunurile” concubinului sau la moștenirea acestuia. Acesta este doar un mit, deoarece legislația românească nu le recunoaște concubinilor dreptul la moștenire legală.
Cu toate acestea, ar putea avea drept la moștenirea testamentară, caz în care concubinii pot lăsa, în timpul vieții, un testament în favoarea unuia dintre ei pentru a stabili cum se împart bunurile după decesul lor.
Deseori se face confuzie între situația în care una dintre persoanele sus indicate, precum nora, nu are dreptul la moștenirea socrului însă, dat fiind faptul că a efectuat anumite lucrări de întreținere/învestiții, etc. cu privire la bunurile aflate în masa succesorală, ar putea avea alte drepturi legale. În concret, în situația menționată, nora nu are vocație succesorală la moștenirea socrului (spre deosebire de soțul său care, dacă este în viață, va moșteni în calitate de descedent din clasa întâi). Totuși, dacă a contribuit în vreun fel la creșterea valorii bunurilor din masa succesorală, ar putea avea un drept de creanță, dar în acest caz, își va recupera contribuția de la moștenitorii defunctului.
Articolul a fost scris de Avocat Paula-Alina Lupu, Baroul Iași
tel. 0755795608
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu