Sistarea utilităților de către dezvoltatorul imobiliar. Obligarea dezvoltatorului imobiliar la reluarea furnizării apei, deschiderea robinetului de apă și menținerea lui pe poziția „deschis”

 

Situația de fapt:

Prin sentința Judecătoriei Iași, s-a reținut că, reclamanții sunt proprietarii unui apartament situat într-un complez rezidențial edificat de Societatea ... S.R.L. și pârâții X și Y, administratorii societății, soți.

La data de 20.12.2023, pe fondul unui conflict generat de refuzul reclamanţilor de a semna pentru infiinţarea de către dezvoltator a unei asociaţii de proprietari, paraţii au sistat alimentarea cu apă a apartamentului acestora.

O atare situaţie de fapt rezultă din ansamblul probelor administrate in cauză, intre care pot fi enumerate fotografiile ataşate la dosar, inregistrările conţinute de suportul optic, purtate intre părţile litigante, procesul verbal de constatare a stării de fapt incheiat de executorul judecătoresc şi declaraţia martorului audiat in cauză in această calitate.

Astfel cum prevede art. 1046 alin.2 C.proc.civ., proprietarul care prejudiciază folosinţa normală a părţilor sau instalaţiilor aflate in proprietate comună din imobilele cu mai multe etaje sau apartamente va putea fi obligat la incetarea acestor abuzuri şi la restabilirea situaţiei anterioare.

Rezultă cu evidenţă existenţa unei aparenţe de drept in favoarea reclamanţilor, care au calitatea de proprietari ai unui imobil racordat la reţeaua publică de alimentare cu apă. Chiar dacă contractul de furnizare a serviciului de alimentare cu apă este incheiat intre pârâtă şi furnizorul de apă, independent de imprejurarea că nu este constituită la acest moment Asociaţia de Poprietari, reclamanţii sunt indreptăţiţi in aparenţă să beneficieze in continuare de serviciul de alimentare prestat de operator, in condiţiile prevăzute in contract, cată vreme acesta a fost incheiat pentru intreaga construcţie, iar reclamanţii achită lunar o parte din contravaloarea consumului de apă facturat, astfel cum s-au obligat prin actul juridic prin care au cumpărat imobilul.

Divergenţele existente intre părţi nu pot justifica acţiunea de a sista alimentarea cu apă a apartamentului reclamanţilor, ci dimpotrivă, conturează o conduită vădit abuzivă care se  sustrage exerciţiului firesc al limitelor dreptului de proprietate.

Arată instanţa că urgenţa este prezumată de lege in ipoteza prevăzută de art. 1046 C.proc.civ., normă cu caracter special. Prejudiciul generat de privarea reclamanţilor de accesul la apă potabilă, mai ales pe timp de iarnă şi pentru o perioadă atat de mare de timp, rezultă cu evidenţă din insăşi situaţia de fapt pe care se grefează cererea reclamanţilor şi nu necesită o analiză suplimentară.

Soluția instanței:

Judecătoria Iași a admis cererea formulată pe  calea ordonanței președințiale.

Admite cererea de emitere a unei ordonanţe preşedinţiale formulată de reclamanţii … în contradictoriu cu pârâţii …, …. și….. Obligă pârâţii să permită accesul reclamanţilor în boxele tehnice situate la etajul 7 al complexului ….. , precum şi în celelalte spaţii comune în care se află instalaţiile care deservesc alimentarea cu apă a apartamentului reclamanţilor.

Obligă pârâţii să lase în stare de funcţionare alimentarea cu apă pentru apartamentul nr…. , str…, complex …., apartament aflat în proprietatea reclamanţilor, respectiv să deschidă robinetele de apă şi să le menţină în poziţia „deschis”, iar în caz de neîndeplinire, autorizează reclamanţii să execute această obligaţie pe cheltuiala pârâţilor, prin folosirea forţei publice. Executorie de drept.

Calea de atac exercitată:

Împotriva sentinței, au formulat apel pârâții. Apelul a fost respins prin  Decizia Tribunalului Iași din 13.03.2024

În cauză, asistența juridică a fost asigurată de Avocat Paula Alina Lupu

Cum se execută obligația de întreținere stabilită într-o sumă de bani?

 Părintele obligat să presteze întreținere într-o sumă de bani, nu poate alege să presteze întreținere în natură

În mod frecvent, părintele debitor al obligației de întreținere stabilită într-o sumă de bani, consideră că-și execută obligația prin cumpărarea de cadouri sau alimente. În realitate, acest lucru este greșit. Dacă părintele a fost obligat la plata întreținerii într-o sumă de bani, acesta trebuie să-și execute obligația ca atare și nu în natură.

Mai jos, un extras din motivarea unei instanțe judecătorești:

„chiar dacă este real că a realizat contestatorul şi cheltuieli suplimentare faţă de obligaţia sa de întreţinere, acest fapt în sine nu înseamnă că şi-a îndeplinit obligaţia de întreţinere.  (...) plata în natură este imposibil de realizat prin echivalent, deoarece obligaţia constă în plata unei sume de bani.

Chiar dacă acesta a oferit copiilor săi nişte telefoane şi le-a plătit o excursie, aceste bunuri şi servicii de care au beneficiat copiii nu pot şi nu ţin loc de plata pensiei de întreţinere, care are ca destinaţie asigurarea creşterii şi educării copiilor sub aspect fizic, psihologic, moral şi social. Realizarea obligaţiei privitoare la pensia de întreţinere se efectuează prin plata sumei de bani stabilite în contul părintelui care are grijă de copii în mod nemijlocit.” (Judecătoria Șimleul Silvaniei, sent. civ.  nr. 1335/ 17.12.2021)

 

Legea privind ordinul de protecție. Data intrării în vigoare

 📌📌𝐋𝐚 𝐝𝐚𝐭𝐚 𝐝𝐞 𝟑𝟏.𝟎𝟖.𝟐𝟎𝟐𝟒, 𝐢𝐧𝐭𝐫𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐯𝐢𝐠𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐋𝐞𝐠𝐞𝐚 𝟐𝟔/𝟐𝟎𝟎𝟒 𝐩𝐫𝐢𝐯𝐢𝐧𝐝 𝐨𝐫𝐝𝐢𝐧𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐭𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐞, ceea ce înseamnă că va putea solicita un ordin de protecție nu doar persoana care este membru de familie cu agresorul, ci orice persoană care victima unui act de violență sau în privința căreia există un risc iminent de săvârșire a unui act de violență.

📌Legea privind ordinul de protecție intră în vigoare la 180 zile de la publicarea în Monitorul Oficial (și care a avut loc la 04.03.2024), deci la data de 31.08.2024

📌În cazul membrilor de familie (soți/foști soți, copii, inclusiv concubini/foști concubini, etc.) se aplică în continuare Legea 217/2003 privind violența în familie

📌Noțiunea de violență are o definiție amplă și nu reprezintă doar actele de violență fizică au verbală. Constituie violență inclusiv  hărțuirea și fapta de a  urmări o persoană, de supraveghere a locuinţei, a locului de muncă sau a altor locuri frecventate de către victimă ori efectuarea de apeluri telefonice sau a altor tipuri de comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă care, prin frecvenţă, conţinut sau momentul în care sunt emise, creează temere.